Gradina & Bucataria Mirelei

Întâmplător sau nu, trandafirii i-am socotit multă vreme simbolul aroganţei, cel puţin pentru zona mea, total nepotriviţi. Cu toate acestea, am luat doi, de la eutopia garden, încă în primul an de "curte". Văzând că de fapt sunt cele mai puţin pretenţioase plante din grădina mea, că trec cu bine peste iernile cu multe grade sub zero, că trebuie doar scurtaţi primăvara şi că nu suferă de nicio boală, am prins curaj. Anul acesta au pornit-o voiniceşte, păcat că ploile abundente de la începutul lui cireşar le-au mai pătat petalele. Cei plantaţi primăvara trecută mă uimesc de-a dreptul! Sunt plini de boboci, promit fantastic de mult.  Îmi imaginez chioşcul de grădină împresurat de trandafiri şi clematite, suporţii i-am montat anul trecut, atunci am şi populat zona, unele le-am plantat aiurea, altele prea târziu, păstrându-le în ghivece peste iarnă, greşeală fatală, care m-a costat scump: pierderea a două clematite absolut magnifice! Double Delight , theahibrid, cu flori solit

Căldăruşe, vedete de primăvară! Mai nobile, minunata Aquilegia  caerulea "Spring Magic Rose and Ivory" Şi mai comune:

Primăvara aceasta le-a mers foarte bine irişilor. Din păcate, am ratat până şi imortalizarea lor în stadiile de maximă înflorire, ca să nu mai vorbesc de popularizare! :)) Mergând însă pe ideea "mai bine mai târziu..." îi "încremenesc" cu întârziere. varietatea clasică: iris galben: gigantul, posibil  Mission Ridge : cel adus de la ţară, din mlaştină:

Ingrediente: - 10-12 ardei mijlocii, cat se poate de drepţi - 600-700 g carne tocată - 70-80 g orez - 300-400 g ceapă - 1 lingură boia de ardei - sare, piper - verdeţuri: mărar, cimbru, pătrunjel - bulion, pastă de tomate Preparare: - ceapa se căleşte uşor în ulei, se adaugă orezul bine spălat şi scurs, iar apoi 250-300 ml apă - se lasă la răcit - se adaugă carnea tocată, verdeţurile, condimentele - ardeii curăţaţi de seminţe, bine spălaţi şi scuşi, se umplu cu tocătura de mai sus - se prăjesc uşor ardeii umpluţi, pentru a li se dezvolta aroma şi pentru a se curăţa uşor - se adaugă suc de roşii, pastă de tomate şi apă, pâna aproape de gură. - se fierbe la foc mic - opţional: când sunt aproape gata, se amestecă 1 lingură de zahăr + 1 lingură făină albă în apă rece, se toarnă cu grijă în sos, amestecând, până la omogenizare - se presară cu pătrunjel verde tocat

... cu parfumul copilăriei, când, împreună cu părinţii şi sora mea băteam pădurile din vecinătatea orăşelului, culegând frăguţe şi mai târziu în vară, zmeură, atât de parfumate! Ţin minte că eram leneşă rău la adunat, mai degrabă mâncam până mă săturam, iar apoi voiam să plecăm acasă. Ai mei, oameni foarte harnici şi vrednici, mă amăgeau, încercând să-mi distragă atenţia, iar eu îmi plângeam de milă. Abia în anii studenţiei au început să-mi lipsească ieşirile la pădure, în Clujul sufocat de praf şi gălăgie, sesiunea de vară mâ făcea întotdeauna nostalgică. Băiet fiind, păduri cutreieram... Aseară, doamna de la care cumpăr fructe de pădure, mi-a poposit în prag cu o găletuşă de frăguţe proaspete. Le-am ales încă o dată, deşi erau perfect curate şi curăţate, apoi le-am pus la foc, însă preocupată cu spălatul şi sterilizatul borcanelor, mi s-au prins de fundul cratiţei, trebuind să le golesc iute în alta.  Reţeta: frăguţe, eu am avut 2,4 kg (o găleţică de 5 l) 800 g zahăr

Deoarece am urcat cu  maşina, mi-am intitulat iniţial postarea Pantofari în Călimani. Ulterior, graţie minunăţiilor vegetale şi a faptului că domnul Google mi-a preluat imaginile, am schimbat titlul într-unul mai sensibil. Întrucât urcuşul m-a înţepenit, necunoscând starea drumului, nici capacitatea automobilului, am şi uitat de existenţa aparatului foto! :))  La coborâre, deşi ne-a prins furtuna, am reuşit să imortalizez câte ceva. Odată ajunşi la Staţia Meteo, copiii voiau să vadă priveliştea minei de sulf şi a satului părăsit: Cariera de sulf, Călimani Ca de obicei, întinderile nesfârşite ale jnepenişului, îmi încântă sufletul: Pinus mugo Detaliu-conuri femeieşti din anul trecut şi cele bărbăteşti actuale: Pinus mugo Fratele său mai mic şi mai ţepos, ienupărul: Juniperus sabina O minunată rocărie naturală: Mai aproape: Juniperus sabina Delicate, foarte sus, chiar lângă staţia meteo, primule pitice sau ochiul găinii, pozate destul de prost: