Mai zilele trecute mi-am amintit cuvantul pe care l-am citit prima oara in viata mea, in copilarie.
Pe vremea aceea, copiii nu trebuiau sa faca nimic altceva decat sa se joace. Mergeam la camin, mancam, modelam cate ceva din plastilina, dormeam. Intre acestea, ne jucam. Acasa ne jucam toata ziua.
Cat era vara de lunga, ne jucam in cartier, cel mai adesea "ascunsa", "9 pietre", "prinsa", "strigatea" (cu si fara animale), "omul negru", "ferchenbal".
Nu exista grupa pregatitoare, iar parintii nu-i stresau pe copii cu "n" jocuri educationale, ci le dedicau foarte mult din timpul lor!
Cred ca intr-o zi ploioasa ne-am adunat in casa scarii si bateam de zor mingea pe peretii parterului.
Probabil faceam o galagie infernala!
Nu-mi dau seama daca directionat sau din proprie initiativa, mi-am inaltat privirea si-am gasit o rama mare, agatat pe perete, si-am inceput sa citesc pe litere: R - E - G - U - L - I.. REGULI. Cu accent pe U. Habar n-aveam ce poate insemna acest cuvant! cred ca l-am uitat instantaneu! afisul era foarte mare si scris marunt, numai titlul a meritat a fi citit.
Ieri, dupa atatia ani, am avut o revelatie: cum Doamne-iarta-ma sa nu ma supun tuturor rigorilor, daca primul cuvant buchisit a fost acesta?
Cred ca voiai sa scrii ca te supui regulilor, nu rigorilor.
RăspundețiȘtergereCred ca accept de bunavoie toate rigorile impuse :)))
RăspundețiȘtergere