Treceți la conținutul principal

Hibiscus surinam

... sau rezultatul unei aşteptări, care a durat...4 ani!
Am primit 2 butaşi, acum mulţi ani, s-au prins amândoi, au crescut frumos. Vara trecută şi-au colorat frunzele irezistibil, în anii anteriori s-au umplut de boboci, dar i-au lepădat pe rând.
Gândul meu bun se îndreaptă spre cea care mi-a dăruit butaşii.
Astăzi, o floare s-a deschis în toată splendoarea, pentru a-mi bucura ochiul şi sufletul.

Hibiscus surinam
Hibiscus surinam

Comentarii

  1. Ce cadou mai frumos vrei de 8 martie? :D

    RăspundețiȘtergere
  2. LA MULTI ANI! Multa sanatate,fericire si o primavara insorita va doresc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Arcadia: suna banal, dar vrea sanatate, caci m-am pricopsit cu niste neplaceri de sezon! :))

    Vcuicsor: Multumesc pentru vorba si gandul bun. Urarile sa se intoarca inzecit!

    RăspundețiȘtergere
  4. In cazul asta sa te faci sanatoasa cat ai bate din palme, ca sa te ingrijesti de Surinam :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Am intrat sa-ti spun La multi ani cu drag si tu m-ai (ne-ai) intampinat cu asa frumusete, felicitari!

    La multi ani! si sanatate!
    (la mine-i opt inca)

    RăspundețiȘtergere
  6. Surinamul meu mare de azi este a doua generatie. Primul, obtinut din butas de la Tina, a crescut maare, a inflorit bogat dupa 2 ani, a produs butasi (ii pregateam sa dau si la altii, dar din dar :D )si intr-o toamna i s-au topit radacinile :-{ (am inteles ca se mai intampla asa ceva pe neasteptate). Si acum am platute inradacinate din butasii toamnei, pentru cine isi doreste.
    Tu de la cine aveai butasii (daca nu-s indiscreta :D )?

    RăspundețiȘtergere
  7. Stefana, eu tot de la Tina ii aveam. 2 mi-a trimis, 2 s-au prins!
    Diferenta majora este ca ai mei sunt de talie medie si abia acum, si doar unul, a reusit sa infloreasca.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...