duminică, 5 iunie 2011

Calimani, sfarsit de mai...

Deoarece am urcat cu  maşina, mi-am intitulat iniţial postarea Pantofari în Călimani. Ulterior, graţie minunăţiilor vegetale şi a faptului că domnul Google mi-a preluat imaginile, am schimbat titlul într-unul mai sensibil.
Întrucât urcuşul m-a înţepenit, necunoscând starea drumului, nici capacitatea automobilului, am şi uitat de existenţa aparatului foto! :)) 
La coborâre, deşi ne-a prins furtuna, am reuşit să imortalizez câte ceva.
Odată ajunşi la Staţia Meteo, copiii voiau să vadă priveliştea minei de sulf şi a satului părăsit:
Cariera de sulf, Călimani


Ca de obicei, întinderile nesfârşite ale jnepenişului, îmi încântă sufletul:
Pinus mugo
Detaliu-conuri femeieşti din anul trecut şi cele bărbăteşti actuale:
Pinus mugo
Fratele său mai mic şi mai ţepos, ienupărul:
Juniperus sabina
O minunată rocărie naturală:
Mai aproape:
Juniperus sabina
Delicate, foarte sus, chiar lângă staţia meteo, primule pitice sau ochiul găinii, pozate destul de prost:

Primula minina
Oiţe, o plantă perfect adaptată etajului alpin:
Anemone narcissiflora


Un pic mai jos, în partea dreaptă a drumului, crocuşi, parcă muiaţi în cerneală...





... pe partea stângă a drumului, grohotişuri, combinate cu zăpada trecutei ierni:


Spre Iezer, aceeaşi privelişte superbă, îmbogăţită de alte surprize:

natură sălbatică şi - mulţumesc lui Dumnezeu - foarte curată:




Potiraşe sau degetăruţi:
Soldanella montana var. calimanica
Lacul Iezer:
Lacul Iezer, Munţii Călimani
Pe drumul de întoarcere, coborând uşor, încep să se arate molizii:



Drumul de întoarcere, văzut din maşină:





Călătoria noastră de duminică, s-a încheiat la Cabana Topliţa-Secu, unde am luat prânzul. 

Bateriile au fost reîncărcate, pentru încă o săptămână, cu atât mai mult cu cât zilele fuseseră cât de poate de solicitante. 

4 comentarii:

  1. Frumoasă excursia şi frumoşi voi! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. si aventura a inceput!
    va doresc cat mai multe aventuri, oameni ai muntelui!
    Razvan

    RăspundețiȘtergere
  3. Razvane, pentru mine aventura muntelui a inceput in studentie. Acuma, din pacate, timpul este foarte limitat, iar adrenalina se descarca non-stop, de la cele cotidiene! :)))

    RăspundețiȘtergere