Treceți la conținutul principal

Salina Praid

Trebuie să recunosc că vara asta am intrat pentru prima dată într-o salină! Deşi nu e deloc departe de noi, nu    ştiu de ce, nu m-a tentat foarte tare. Copiii au fost în excursii organizate, însă părinţii ba.
De când cu modernizarea salinei de la Turda, mi-am spus că e inadmisibil să nu o văd întâi pe cea de la mine de acasă. Culmea e că abia după ce ne-am urcat în autobuz şi am pătruns în tunel, mi-am amintit ştirea nefastă cu accidentul petrecut de curând! ;))
Respiraţia devine incredibil de uşoară, imediat ce ai pătruns în salină.
M-a impresionat strălucirea de marmură a pardoselii. Mi-a plăcut în mod deosebit spaţiul comun de rugăciune. Am apreciat posibilitatea de-a practica jocuri sportive (badminton, tenis de masă) spaţiile de joacă pentru cei mici, băncile şi mesele pentru cei mari. Atracţia principală o constituie parcul subteran de aventuri, cel puţin băieţii au profitat din plin! :))
După două ore însă, am simţit o nevoie acută să văd soareleeeee! :))
Informatii detaliate, pe site-ul salinei.




Comentarii

  1. Poate am fost in aceeasi zi.


    La micul pavilion cu fluturi ai fost?

    In canionul cu sare ai fost?

    Oricum, acea parte de tara este incarcata cu multa energie pozitiva.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am vazut pavilionul cu fluturi si nici canionul cu sare, unde erau astea? :)) Musai sa mergem din nou, sa vedem, noroc ca locuim in zona.
    Noi am fost intr-o duminica, mai precis 19 august.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acolo, in Praid. Sunt indicatoare si afise explicative.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am cautat pe net, regret mult c-am ratat asemenea obiective!

      Ștergere
  4. Cu ce aparat ai facut fotografiile Mirela? Imi doresc si eu un aparat cu "pixeli multi", imi plac mult pozele din Salina. Acolo eu am scos niste umbre ... Ai folosit blitul, nu-i asa?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aparatul e un Sony, insa e deja "batran", Da, numai cu blit.

      Ștergere
  5. ma omori cu fotografiile astea. pupici!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mâncărică de carne afumată cu cir de mămăligă și topșă

Această mâncărică este mai mult decât grozavă, iar mai bună decât o fac părinții mei, căci la asta se lucrează în echipă, nu cred să existe! :) Mâncărica de afumătură Ingrediente: - costițe de porc afumate - mușchi de porc afumat - cârnați de porc afumat - 2 linguri untură - apă rece - cir de mămăligă Preparare: Se taie costițele și mușchiul și se pun la fiert, când sunt aproape fierte, se adaugă cârnații tăiați.  Se prăjesc apoi în untură. Se adaugă cirul de mămăligă. Se mănâncă fierbinte, musai cu mămăligă. Topșa Ingrediente: Mămăliga: făină de porumb, de preferat de la moară, apă, sare Preparare: Se unge ușor tava cu ulei, se așează un strat de mămăligă, apoi unul de brânză, iar la final încă un strat de mămăligă. Se dă la cuptor. Cele două se servesc împreună, cu salată de varză acră. Merg foarte bine cu vin fiert, așa, ca de sezon.

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.