Treceți la conținutul principal

Supă-cremă de legume


Regula verii este aceea că grădina ne stabilește meniul și, desigur, timpul disponibil :)
Pentru a da o întrebuințare guliilor, dovleceilor, morcovului timpuriu, etc., am încercat ieri o supă-cremă de legume. Inițial s-a vrut a fi de gulii, între timp a devenit de tot-ce-am-găsit-prin-grădină.
Ingrediente:
- 2 gulii mici
- 1-2 dovlecei foarte mici
- 1 praz
- 1 cartof
- 1 ardei gras
- 1-2 morccovi
- frunze de gulie
- 1 frunză de țelină
- frunze de pătrunjel
- +/- busuioc
Opțional, pentru dres:
- iaurt/sana/smântână
- 1 ou
Pentru crutoane:
- 1-2 felii de pâine
- 1-2 căței de usturoi
- 1-2 linguri ulei
Preparare:
Legumele, tăiate în bucăți aproximativ egale, se călesc ușor în ulei, având grijă să nu se prindă/ardă.
Se stinge cu supă de carne sau doar cu apă (se poate adăuga 1 lingură Delikat) și se lasă la fiert, până când legumele se înmoaie bine. Se adaugă frunza de țelină și cele de pătrunjel tocate.
Amestecul se mărunțește cu blenderul/mixerul vertical.
Opțional se poate drege, adăugând în supa fierbinte smântâna cu gălbenușul de ou și subțiate cu o lingură de apă rece.
Se servește cu crutoane de pâine, care pot fi preparate așa:
- feliile de pâine se taie pe lungime, apoi pe lățime, rezultând cubulețe
- tigaia se pune pe foc, se adaugă uleiul și usturoiul tăiat mărunt, iar peste se deșartă bucățelele de pâine (eu am pus și un pic de sare)
- se amestecă cu lingura de lemn, pentru a evita arderea usturoiului (capătă gust neplăcut).
Se poate mânca și a doua zi, am încălzit-o și am adăugat busuioc alimentar proaspăt, și un pic de smântână.
Am fost foarte încântați cu toții, motiv pentru care  supele-cremă au câștigat în sfârșit un loc în bucătăria mea (am pregătit o singură dată, nu mi-a plăcut nici mie, acum știu de ce: ingredientele au fost doar fierte, fără a fi călite în prealabil).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...