luni, 22 august 2011

Din grădina de legume: observaţii, concluzii 2011

Primăvara 2011 a fost cea de-a doua în care am semănat şi am cultivat cu mâinile noastre în grădina de legume.
Primele lucrări au fost: împrăştierea gunoiului de grajd - martie, aratul, undeva în aprilie, săpatul şi aranjatul straturilor-aprilie-mai.
Primele seminţe puse în pământ au fost la finele lui aprilie, salata verde normală şi creaţă, ridichile, morcovii.
Au urmat ceapa: arpagicul, mai precis, cu care a fost o adevărată aventură! Nu am mai găsit niciunde de cumpărat, pe o rază de 200 km, amânând achiziţionarea lui, din motive de neştiinţă!
Apoi am pus răsaduri de varză de vară şi toamnă, accidental rătăcite printre ele răsaduri de conopidă, ceva seminţe de praz, fasolea galbenă pitică.
După Constantin şi Elena, am pus: castraveţii, zucchini, răsadul de roşii şi ardei, 
Ridichi, saltă:
Observaţii:
- am exagerat cu seminţele, au fost semănate prea des, prea multe, s-au maturizat în acelaşi timp, nu am apucat să le consumăm 
- ridichile: nu au fost udate corespunzător, motiv pentru care au fost lemnoase din start!
Concluzie: le vom semăna eşalonat!





Castraveţii: 
Observaţii: 
- i-am semănat un pic cam deşi
- s-au făcut în neştire, am pus la murat 11 borcane mari şi "n" din cele de 800 g, iar până la toamnă mai este! :))
Concluzii:  greşeala a fost aceea că nu i-am direcţionat (legat) la timp.

Fasolea:
Observaţii: cea pitică sau oloagă se dezvoltă excelent, formează păstăile devreme şi se menţin fragede multă vreme. Are avantajul că pastaia este rotundă, nu face "aţă", este ideală pentru fasolea cu maioneză, care ne place foarte mult.
Concluzii: fiind plantată în "careu plin", un soi de pătrat, a fost dificil de cules cea din mijloc, motiv pentru care vom opta pentru "şir".

Roşiile:






Anul ăsta chiar am dat lovitura cu roşiile! 
Am plantat răsadurile obţinute de tata, din seminţe din recolta proprie, din soiul "ciorchine" şi din cele mari. Semineţe au fost puse la germinat în martie, repicate în aprilie, iar spre finalul lunii mai, au ajuns în grădină.
Am mai cumpărat câteva răsaduri din piaţă, tot din cele ce formează ciorchini.
Le-am plantat în sol bine fertilizat, cu gunoi de grajd.
Le-am legat după câteva zile, iar apoi am uitat câteva zile de ele.
Pe măsură ce creşteau, au fost copilite.
Toată vara mi-am făcut un obicei frumos din a le uda zilnic şi de-a adăuga la fiecare rădăcină 1 cănuţă de găinaţ diluat (au mai fost şi faze drăguţe, când - din viteză - mi-am răsturnat găleata cu găinaţ pe picioare, manevrând de zor furtunul...). 
După ploile puternice din vară, Dan le-a stropit de 3-4 ori cu zeamă bordeleză, preparată de el, după următoarea reţetă: pentru 10 l zeamă bordeleză soluţia 1 75 g sulfat de cupru dizolvat în 5 l de apă călduţă; soluţia 2 120 g praf de var stins în 5 l apă; cele două soluţii se amestecă, turnând soluţia de sulfat de Cu peste varul stins. Se poate adăuga un pic de aracet, pentru a adera la frunze, în special cele înguste, de ceapă, usturoi.
Soluţia se utilizează în aceeaşi zi în care a fost preparată.
Este bine ca timp de 10 zile după stropire să se evite consumul plantelor.
Pentru că zona noastră e montană, primele roşii s-au copt spre jumătatea lunii august...
Ţinând cont de experienţa anilor anteriori, când - nu de puţine ori - la începutul lunii septembrie dădea prima brumă) combinat şi cu nebunia toamnei în ceea ce mă priveşte-sarcini solicitante, zi-lumină la şcoală, am decis că e mai înţelept să le adun aşa necoapte, în prima săptămână din septembrie, deşi anul acesta a fost diferit de tot ceea ce ştiam noi a fi toamnă... 
Le-am cazat corespunzător în cutii de carton şi le-a dus în casă, acoperindu-le cu un ştergar de bucătărie.
Spre finalul lui septembrie, am constatat că grădina era plină cu alte gogonele, deja maturate! Deja nu-mi mai permiteam să am încredere în vreme, le-am cules rapid şi le-am dus în pivniţă. Am mâncat cu mare plăcere toată toamna roşii din grădina proprie, mai precis, până la jumătatea lunii noiembrie.


Ardei & gogosari:
N-au fost multi tare, nu cred ca i-am udat suficient, nu s-au maturizat si n-au fost la fel de carnosi precum cei din piata, insa au fost din gradina noastra!








Una din bucuriile verii este să-mi iau coşuleţul şi să mă îndrept spre grădină. Fac asta cu o plăcere imensă, fie dimineaţa fie seara, iar peste zi, mai alerg de 2-3 ori, pentru chestii mărunte.




5 comentarii:

  1. Avem multe in comun in legatura cu gradinaritul,noroc ca am inceput cu dreptul ,anul 2011 a fost foarte bogat, chiar daca vom avea anii urmatori ceva rebuturi ,ne vom amintii de recolta grozava din acest an.
    Si eu am avut recolta noua de rosii,cand le pusesem gand sa le scot ,ele au hotarat ca imi mai pot oferi rosii pana in octombrie,le-am pus ca si tine in ladite ,ultimile le-am gatit acum doua saptamani.
    Sa mai faci si macerat de urzica ,gasesti pe net mat.,este foarte bun.
    Eu am plantat si plante sanitar printre legume ,au avut efect plus ca aspectul gradinii a fost superb.
    Uite doua bloguri cu informatii utile /practice din care m-am inspirat:
    http://vasi-gioni.blogspot.com/
    http://hobbygradina.ro/
    Succes in tot ceea ce faci!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc, Mihaela! Si tu sa ai spor si impliniri, pe toate planurile.
    Uite, acum c-ai zis, mi-am amintit ca le-am stropit si cu macerat de urzica, soacra mea fiind o mare amatoare de chestii naturale, a preparat intr-un butoi si m-am servit.
    Ce fel de plante-sanitar?

    RăspundețiȘtergere
  3. Acum cand am citit din nou postarea asta,mi-am adus aminte ca facusem fobie la castraveti,cat imi placeau ,ajunsesem sa nu-i mai suport,rodeau fara numar,fara numar,pana la urma chiar daca sotul meu ,fan castraveti,nu vroia sa ii scot ,pur si simplu intr-o zi m-am pus pe jumulit.Ziceam ca nu mai pun,dar acum am in pahare semintele puse si de ieri au scos capul ,sunt asa de dragalasi ca am si uitat ce zile fripte mi-au facut anul trecut.
    Plante sanitar ,ceea ce am gasit pe net sunt multe,
    eu am pus :galbenele,craite,carciumarese,busuioc,cimbru,cred ca si-au facut treaba,nu am avut urma de afide,purici,si alte jivine prin pamant,plus ca gradina arata o splendoare,raiul albinelor si alte gaze benefice.
    Sa auzim numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merci de sugestii, voi avea in vedere aspectul.
      P.S. Eu pun semintele de castraveti direct in pamant, nu fac rasad, si asta abia dupa Constantin si Elena, deci spre sfarsitul lunii mai, deoarece ingheturile de primavara i-ar afecta iremediabil daca i-as pune mai repede. Ma rog, eu locuiesc la polul frigului. :)))

      Ștergere
  4. Foarte interesant. Eu am mai stropit cu zeama bordeleza... Am comandat sulfat de cupru de pe un site si a doua zi a si sosit.
    Saitul este www.e-chimicale.ro

    RăspundețiȘtergere