Treceți la conținutul principal

Dulceata de zmeura

Una dintre cele mai bune dulceturi, după gusturile mele, deşi în copilărie aproape o detestam! Poate pentru că era prea multă, poate pentru că era preparată după o altă reţetă şi avea o consitenţă mai soliodă, iar zmeura se maroniza. Vara trecută am făcut "promoţional" câteva borcane, mai mult din curiozitate, dar am constatat că îşi păstrează aroma într-un mare fel!
Adevărul e că am "sfeclit-o" un pic, căci mi-a fost lene să mă uit în caietul de reţete, şi-am pus mai mult zahăr decât trebuia, în plus nu am pregătit-o imediat ce mi-a fost adusă, ci am ţinut-o o zi în frigider. Poate că tocmai de aceea, a ieşit excepţională, deci brevetez reţeta! :)))
Pentru că am pus kil-la-kil fructe şi zahăr, zmeura a lăsat sirop mai mult, dar s-a legat într-un minunat jeleu.
Ingrediente:
- zmeură sălbatică, foarte bine aleasă, cântărită exact
- zahăr: în cantitate egală cu zmeură
- o lămâie
Preparare:
Reţeta e aceeaşi ca la dulceţurile mele rapide: fructele curăţate se pun la fiert, iar din momentul în care încep să clocotească, se lasă 10-15 minute. Dacă e cazul, se spumează.
Se adaugă cantitatea egală de zahăr şi zeama de lămâie, iar după ce începe să fiarbă, se mai lasă tot aşa, 10-15 minute.
Borcanele bine spălate, sterilizate în cuptor, se aliniază frumos pe blatul de lucru.
Dulceaţa fierbinte se toarnă în borcanele fierbinţi.
Se acoperă cu capacele, se întorc cu fundul în sus, se învelesc uşor într-o faţă de masă veche şi se lasă aşa, până a doua zi.
Se aşează în pivniţă/cămară.

Comentarii

  1. Este una dintre cele mai parfumate dulceturi, din cate exista!!!!
    Eu faceam sirop fermentat si nefiert ( asa se numeste reteta). Era minunat si se termina foarte repede...da acum nu am deloc noroc sa pot prinde cateva fire la mine in gradina :(
    Pupicei!

    RăspundețiȘtergere
  2. waw.....de multa vreme nu am mai facut......sper sa ma razbun cu una de mure!

    RăspundețiȘtergere
  3. mamaa, cine a cules atata zmeura?

    RăspundețiȘtergere
  4. @Vasi, am facut si sirop la rece, 3 l, mai am cca 250 ml! :))
    @Mihaela si mie-mi place murea, dar anul asta nu prea i-a priit.
    @Myky, o cumpar de la o tanti draguta.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.