Una din plantele copilăriei mele, ale cărei flori tinere verzui, dar mai cu seamă cele mature, galbene strălucitoare în soarele de început de vară, le admiram și le rupeam, desigur, fără a ști pe vremea aceea că sunt ocrotite... Micii bulgărași de aur, pe care noi îi asemănam cu niște trandafirați mititei, îi întâlneam pe malul Mureșului, când mergeam la pescuit cu tatăl meu, dar și la Bilbor, prin fânațelesmălțuite cu preafrumoase flori multicolore. Începutul acestei veri mi i-a adus din nou în atenție, după mulți-mulți ani, mai întâi printr-o fotografie, zărită undeva, iar mai apoi pe viu, de pe tărâmul satului-minune Bilbor. Plantă perenă, din familia Ranunculacee, are o înălțime de până la 100 cm, frunze verde-închis, trifide. Floarea mare, globuloasă, este alcătuită din numeroase sepale petaloide (10-12), de culoare galbenă, cu irizații verzi, la exteriorul petalelor mai mici și mai înguste,