Treceți la conținutul principal

SUNT FERICITA

Comentarii

  1. anamaria30 septembrie 2010 la 07:26

    Ma bucur foarte mult ca esti fericita. Insa eu sunt uimita. Fericita si atat? Fara nici un alt cuvant?
    (ma gandesc sa nu fie o problema. Postarea cealalta, cu galbenii nu am putut-o vedea, iar la aceasta ii vad doar titlul... )

    RăspundețiȘtergere
  2. Mirela30 septembrie 2010 la 16:53

    Pai tocmai in asta sta frumusetea: cand suntem fericiti, nu e nevoie nici macar de explicatii. :)
    Anamaria, am facut o investigatie ieri, iar rezultatul este acesta: in limite normale. Pentru mine, starea asta de normalitate, este echivalenta cu renasterea. Mi-am recapatat echilibrul.
    Referitor la cealalta postare, disparuta, eu am ascuns-o. Erau doar doua randuri amare, reflectii ale acestei luni care s-a scurs, si care - pentru mine - a fost echivalenta cu neantul.
    In consecinta, vreau sa strig din nou, cat de tare pot: SUNT FERICITA!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ella30 septembrie 2010 la 17:44

    Ma bucur ca ESTI FERICITA! te imbratisez cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  4. anamaria30 septembrie 2010 la 18:52

    Atunci ma bucur din suflet pentru tine.
    Nici eu nu am nevoie de mari motive ca sa fiu fericita, intrebam doar de teama ca nu pot citi ce ai scris.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mirela30 septembrie 2010 la 19:20

    Am inteles, de aceea am si explicat in comentariu starea mea de fericire.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.
3 comentarii
Citiți mai multe

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.
4 comentarii
Citiți mai multe