Treceți la conținutul principal

Mini-grădină pentru plante aromatice

În vara aceasta mi-am mai împlinit o dorinţă veche, şi anume cea legată de construirea unei nini-grădinuţe pentru plantele aromatice şi condimentare. De cele mai multe ori, încep cu "vizitarea" grădinii dis-de-dimineaţă, îmi umplu coşul cu ceea ce cred de cuviinţă, însă de fiecare dată omit câte ceva, şi-atunci când gătesc, încep să-mi strig copiii şi să-i trimit în expediţie. Aproape de fiecare dată, îmi aduc altfel de frunze decât cele comandate de mine.
Ideea amplasării acestei grădinuţe lângă casă are marele avantaj de-a mă scuti de veşnice dicuţii, căci fiind la îndemână, mi-e uşor să completez/remediez la minut! :)) Pe de altă parte, aromaticele mai exotice erau răspândite haotic prin curte, grădină, terasă şi voiam să le văd grupate, ordonate.
Inspirată de postul Karlei de pe forumul lui Myo, dar şi de frumoasele straturi mărginite de nuiele împletite, văzute pe la mănăstiri, cu ajutor, am reuşit să conturăm o bucăţică de 1,20m/1,20m, ba mai mult, Dan a şi compartimentat-o în 9 "ochiuri"!
Dată fiind perioada anului, am populat-o parţial, cu următoarele:
- 3 tufe de levănţică
- 1 salvie variegată (de la Myky)
- 1 tufă mentă

Ochiurile libere, vor fi completate la primăvară cu: busuioc alimentar, haşme.
Mi-aş mai dori una, în care să se alăture: 
- mărar
- pătrunjel
- ţelină
- cimbru



Comentarii

  1. Super idee! Dacă s-ar putea, io aş pune un coş d-ăsta în dreptul ferestrei de la bucătărie, ca să nu mai ies nici afară =))

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoasa ingraditura ! Si practic amplasamentul. La vara, o sa fie o frumusete.

    RăspundețiȘtergere
  3. Merci, Dani, sper sa o populez corespunzator si sa-mi fie si utila. :))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...