Treceți la conținutul principal

Gradina 2012 - idei

Mai e mult, până departe... Stratul de zăpadă din curtea mea măsoară - în medie - 30cm, iar la suprafaţă e atât de tare, încăt, dacă te străduieşti, cu băgare de seamă, ai şansa de-a te cocoţa cu ambele picioare şi  să rămâi aşa, în echilibru, fără a te cufunda...
Din noianul de treburi contra cronometru pe care trebuie să le duc la bun sfârşit (şi care mi-au dat  tahicardie şi alte "minunăţii" interne) am ales ca în această duminică însorită să visez... Visul meu se numeşte "Grădina 2012". Vara trecută am citit câte ceva despre cultura de legume în paturi înalte. 
Am găsit aici nişte idei fantastice, pe care le-aş vrea puse în practică. 
Cred că asta este imaginea pe care o aveam dintotdeauna despre grădina mea.
Abia aştept să pornim la treabă!
Iată paşii:
1. parcelarea grădinii, va avea anul ăsta faţă complet nouă
2. pregătirea materialului: pentru fiecare "pat" 12 scânduri de 2 dimensiuni (6x2 m, 6x1m),  pari/leaţuri pentru îmbinare, cuie
3. căptuşirea "fundului" stratului cu cartoane groase (cutii, ambalaje)
4. aşezarea unui strat de fân, resturi vegetale
5. umplerea straturilor cu pământ
Ca o utilă observaţie: distanţa dintre straturi va fi aceea care va permite maşinii de tuns iarba să intre!
Idei interesante aici  şi aici 
Pănă atunci, mă bucur de primulele înflorite...

Comentarii

  1. Mirela, ma bucur nespus ca mica mea gradina ti-a fost sursa de inspiratie :)
    As adauga la pasii de urmat si : montat ( batut in cuie tip U) pe fundul stratului plasa de sirma cu ochiuri foarte mici ( rabitz ? ) contra cirtitelor . Apoi cartonul si celelalte...;)
    Spor in tot ce faci !
    Teodora.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Teodora, m-am bucurat cand te-am regasit, zilele trecute, dupa multi-multi ani.
      Ceea ce realizezi tu este absolut minunat, ti-am admirat lucrarile/adevarate opere de arta.
      Mi-a placut la nebunie gradina ta, esti grozava!!!

      Ștergere
    2. Vai de mine si de mine ! grozava, zici ? hmmm, cred ca ar fi cazul sa fac niste articole pe blog si cu nereusitele, cu dezamagirile si cu prostiile pe care le-am facut ( si inca le mai fac citeodata) in gradina....din nestiinta, din uitare sau ...ca asa se intimpla. :))Atunci ai vedea cit de "normala" sunt :D De fapt nici nu-mi doresc altceva ;).
      Fug sa-ti pun blogul in lista mea....;)

      Ștergere
  2. O sa te urmaresc indeaproape, Mirela. E o idee minunata !

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am lucrat pe straturi inaltate si este o adevarata placere. Uiti de pamantul greu si bolovanos din gradina.
    La fel este si cu straturile lasagna. Eu nu am avut plasa sa tapetez straturile impotriva cartitelor si am incercat in premiera cu cioburi de tigle vechi. Daca va functiona, voi vedea :))
    Spor la treaba! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  4. Merci, la fel, Vasi, sunt cu ochii pe tine! :)))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...

Chec cu portocale

Ziua de astăzi e una foarte dragă sufletului meu, căci în urmă cu douăzeci de ani, într-o sâmbătă geroasă deveneam mamă... Andrei a împlinit 20 de ani! O spun cu mândrie, cu bucurie, cu un pic de nostalgie: cât de repede au trecut! Pentru că de curând am redescoperit în caietul de rețete checul acesta simplu care a fost pe gustul lui, l-am reeditat astăzi. Ingrediente: - 3 ouă - 1 portocală - 1 cană zahăr - 1 cană făină albă - 3 linguri ulei Preparare: Gălbenușurile se amestecă cu zahărul tos și portocala întreagă (inclusiv coaja) dată pe răzătoare sau robot, iar apoi se încorporează uleiul. Se adaugă făina în ploaie, iar la final albușurile bătute spumă. Se coace în tava tapetată cu hârtie. Se pudrează cu zahăr.