Treceți la conținutul principal

Dulceață de piersici





Într-o discuție pur întâmplătoare, ca să ne omorâm timpul în drumul nostru matinal spre comisia de bacalaureat dintr-un oraș vecin, vorbind despre natură și fructe de pădure, despre vacanțe la țară și fructe de livadă, despre dulcețuri, siropuri, compoturi și alte conserve, una dintre doamnele pe care o duceam cu mașina mi-a spus că a făcut anul trecut dulceață de piersici. Din start mi s-a părut ceva demn de luat în seamă, nu mi-a rămas decât să aștept cuminte coacerea acestor fructe pufoase, la a căror coajă sunt alergică! :)))
Iubesc meseria de făuritoare de dulcețuri, în fond lucrurile stau extrem de simplu, cu puțină atenție n-ai cum să dai greș (recunosc, de 2-3 ori am reușit să caramelizez dulcețurile, dar din zeci de reușite, eșecurile astea nu se pun!).
Am început prin a căuta rețete, mai întâi în cartea mea de bucate, de Sivia Jurcovan, în care am foarte multă încredere, mai apoi pe net, căci nu mi-a plăcut ce-am găsit inițial.
Cu toate că eu am FIX 2 rețete de dulceață (aia cu fiert fără zahăr, apoi cu zahărul adăugat, ca la frăguțe, căpșuni, zmeură și cealaltă cu fructele amestecate cu zahăr și zeamă de lămâie, fierte împreună, ca la cireșe, vișine, caise) m-am gândit că ar putea exista o rețetă specială pentru piersici.
Am făcut o combinație între cele 2 rețete, a ieșit ceva demențial, sunt foarte încântată de rezultat!
Ingrediente:
- 3 kg de piersici, spălate, cu coajă, curățate de sâmburi
- 3 kg de zahăr tos
- 2 lămâi
Preparare:
Piersicile bine spălate, se taie în sferturi, sau felii, după preferință. (indicat era să le las încă o zi, fiind cam tari, însă urma o sărbătoare religioasă și apoi o zi de duminică, așadar timpul mă presa!).
Se pun la fiert în ceaun sau cratiță, adăugând zeama a 2 lămâi, lăsându-le să fiarbă 15-20 minute, la foc mic, pe o plită, amestecând ușor, pentru că nu prea au zeamă, există riscul să se prindă pe fund).
Se adaugă zahărul tos și se dă focul la maxim, fierbându-se până când fructele sunt lucioase și plutesc în tot siropul.
Între timp, borcanele bine spălate, sterilizate în cuptorul încins,vor fi pregătite pentru a primi dulceața fierbinte. Se închid cu capacul, se întorc pentru 10-15 minute cu fundul în sus, apoi se reașează în poziția inițială, se acoperă și se lasă până a doua zi.

Comentarii

  1. E o dulceata delicioasa si in prajituri e o nebunie!

    RăspundețiȘtergere
  2. Are o aroma incredibila. Nu va ajunge in prajituri, caci eu am prostit, cu varsta! Cand eram mica nu mancam dulceata, acum da! :))
    In plus, nu e gem, e cu bucati mari de fructe, mai ales ca nu sunt decojite.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ei chestia cu coaja e posibil sa fie un impediment, nu stiu, dar cand aveam pofta de o prajitura rapida faceam un pandispan, puneam bucatile de piersici ca la prajitura de fructe, rasturnam pandispanul dupa coacere si dulceata venea intinsa deasupra si presaram cu nuca sau nuca de cocos si gata 'bunaciunea'. Acum 'de gustibus non est disputandum' dar eu am scapat de multe ori cu dulcele asta.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mâncărică de carne afumată cu cir de mămăligă și topșă

Această mâncărică este mai mult decât grozavă, iar mai bună decât o fac părinții mei, căci la asta se lucrează în echipă, nu cred să existe! :) Mâncărica de afumătură Ingrediente: - costițe de porc afumate - mușchi de porc afumat - cârnați de porc afumat - 2 linguri untură - apă rece - cir de mămăligă Preparare: Se taie costițele și mușchiul și se pun la fiert, când sunt aproape fierte, se adaugă cârnații tăiați.  Se prăjesc apoi în untură. Se adaugă cirul de mămăligă. Se mănâncă fierbinte, musai cu mămăligă. Topșa Ingrediente: Mămăliga: făină de porumb, de preferat de la moară, apă, sare Preparare: Se unge ușor tava cu ulei, se așează un strat de mămăligă, apoi unul de brânză, iar la final încă un strat de mămăligă. Se dă la cuptor. Cele două se servesc împreună, cu salată de varză acră. Merg foarte bine cu vin fiert, așa, ca de sezon.

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.