Treceți la conținutul principal

Dulceață de piersici





Într-o discuție pur întâmplătoare, ca să ne omorâm timpul în drumul nostru matinal spre comisia de bacalaureat dintr-un oraș vecin, vorbind despre natură și fructe de pădure, despre vacanțe la țară și fructe de livadă, despre dulcețuri, siropuri, compoturi și alte conserve, una dintre doamnele pe care o duceam cu mașina mi-a spus că a făcut anul trecut dulceață de piersici. Din start mi s-a părut ceva demn de luat în seamă, nu mi-a rămas decât să aștept cuminte coacerea acestor fructe pufoase, la a căror coajă sunt alergică! :)))
Iubesc meseria de făuritoare de dulcețuri, în fond lucrurile stau extrem de simplu, cu puțină atenție n-ai cum să dai greș (recunosc, de 2-3 ori am reușit să caramelizez dulcețurile, dar din zeci de reușite, eșecurile astea nu se pun!).
Am început prin a căuta rețete, mai întâi în cartea mea de bucate, de Sivia Jurcovan, în care am foarte multă încredere, mai apoi pe net, căci nu mi-a plăcut ce-am găsit inițial.
Cu toate că eu am FIX 2 rețete de dulceață (aia cu fiert fără zahăr, apoi cu zahărul adăugat, ca la frăguțe, căpșuni, zmeură și cealaltă cu fructele amestecate cu zahăr și zeamă de lămâie, fierte împreună, ca la cireșe, vișine, caise) m-am gândit că ar putea exista o rețetă specială pentru piersici.
Am făcut o combinație între cele 2 rețete, a ieșit ceva demențial, sunt foarte încântată de rezultat!
Ingrediente:
- 3 kg de piersici, spălate, cu coajă, curățate de sâmburi
- 3 kg de zahăr tos
- 2 lămâi
Preparare:
Piersicile bine spălate, se taie în sferturi, sau felii, după preferință. (indicat era să le las încă o zi, fiind cam tari, însă urma o sărbătoare religioasă și apoi o zi de duminică, așadar timpul mă presa!).
Se pun la fiert în ceaun sau cratiță, adăugând zeama a 2 lămâi, lăsându-le să fiarbă 15-20 minute, la foc mic, pe o plită, amestecând ușor, pentru că nu prea au zeamă, există riscul să se prindă pe fund).
Se adaugă zahărul tos și se dă focul la maxim, fierbându-se până când fructele sunt lucioase și plutesc în tot siropul.
Între timp, borcanele bine spălate, sterilizate în cuptorul încins,vor fi pregătite pentru a primi dulceața fierbinte. Se închid cu capacul, se întorc pentru 10-15 minute cu fundul în sus, apoi se reașează în poziția inițială, se acoperă și se lasă până a doua zi.

Comentarii

  1. E o dulceata delicioasa si in prajituri e o nebunie!

    RăspundețiȘtergere
  2. Are o aroma incredibila. Nu va ajunge in prajituri, caci eu am prostit, cu varsta! Cand eram mica nu mancam dulceata, acum da! :))
    In plus, nu e gem, e cu bucati mari de fructe, mai ales ca nu sunt decojite.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ei chestia cu coaja e posibil sa fie un impediment, nu stiu, dar cand aveam pofta de o prajitura rapida faceam un pandispan, puneam bucatile de piersici ca la prajitura de fructe, rasturnam pandispanul dupa coacere si dulceata venea intinsa deasupra si presaram cu nuca sau nuca de cocos si gata 'bunaciunea'. Acum 'de gustibus non est disputandum' dar eu am scapat de multe ori cu dulcele asta.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...

Chec cu portocale

Ziua de astăzi e una foarte dragă sufletului meu, căci în urmă cu douăzeci de ani, într-o sâmbătă geroasă deveneam mamă... Andrei a împlinit 20 de ani! O spun cu mândrie, cu bucurie, cu un pic de nostalgie: cât de repede au trecut! Pentru că de curând am redescoperit în caietul de rețete checul acesta simplu care a fost pe gustul lui, l-am reeditat astăzi. Ingrediente: - 3 ouă - 1 portocală - 1 cană zahăr - 1 cană făină albă - 3 linguri ulei Preparare: Gălbenușurile se amestecă cu zahărul tos și portocala întreagă (inclusiv coaja) dată pe răzătoare sau robot, iar apoi se încorporează uleiul. Se adaugă făina în ploaie, iar la final albușurile bătute spumă. Se coace în tava tapetată cu hârtie. Se pudrează cu zahăr.