Treceți la conținutul principal

Trandafirii sunt pentru cei bogaţi vs. Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii...

Întâmplător sau nu, trandafirii i-am socotit multă vreme simbolul aroganţei, cel puţin pentru zona mea, total nepotriviţi. Cu toate acestea, am luat doi, de la eutopia garden, încă în primul an de "curte". Văzând că de fapt sunt cele mai puţin pretenţioase plante din grădina mea, că trec cu bine peste iernile cu multe grade sub zero, că trebuie doar scurtaţi primăvara şi că nu suferă de nicio boală, am prins curaj.
Anul acesta au pornit-o voiniceşte, păcat că ploile abundente de la începutul lui cireşar le-au mai pătat petalele.
Cei plantaţi primăvara trecută mă uimesc de-a dreptul! Sunt plini de boboci, promit fantastic de mult. 
Îmi imaginez chioşcul de grădină împresurat de trandafiri şi clematite, suporţii i-am montat anul trecut, atunci am şi populat zona, unele le-am plantat aiurea, altele prea târziu, păstrându-le în ghivece peste iarnă, greşeală fatală, care m-a costat scump: pierderea a două clematite absolut magnifice!
Double Delight, theahibrid, cu flori solitare în capătul tijelor drepte. Încântătoar este combinaţia celor trei culori: galben, alb, ciclam.
Pentru că l-am mutat în primăvara asta, a fost zgârcit, o singură floare, care a peristat însă aproape 3 săptămâni.


Cel mai alb trandafir pe care l-au văzut ochii mei, după eticheta ar fi Swan Lake, neconfirmat după imaginile de pe net:


Trandafirul care în stadiul de boboc are culoarea vernil, apoi pe cea a fildeşului
:
Cumpăpraţi sub denumiri diferite: Samba şi Rumba, continui să cred că este de fapt unul şi acelaşi:


Un vis frumos, într-un galben-auriu:




Lavaglut, intr/un grena de-ti taie rasuflarea:

Comentarii

  1. Pe cel descris ca varnil/fildeş cred că-l am şi eu. Cum îl cheamă?

    Foarte faini trandafirii tăi!

    RăspundețiȘtergere
  2. Teoretic este Goldfinger, cel putin asa scria pe eticheta, este o achizitie Rosafruct 2010.
    Din punctul meu de vedere, nu este insa acesta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt minunati si nepretentiosi!

    Sunt Regii gradinilor!

    RăspundețiȘtergere
  4. http://lalea.sunphoto.ro/TRANDAFIRI_2012

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mâncărică de carne afumată cu cir de mămăligă și topșă

Această mâncărică este mai mult decât grozavă, iar mai bună decât o fac părinții mei, căci la asta se lucrează în echipă, nu cred să existe! :) Mâncărica de afumătură Ingrediente: - costițe de porc afumate - mușchi de porc afumat - cârnați de porc afumat - 2 linguri untură - apă rece - cir de mămăligă Preparare: Se taie costițele și mușchiul și se pun la fiert, când sunt aproape fierte, se adaugă cârnații tăiați.  Se prăjesc apoi în untură. Se adaugă cirul de mămăligă. Se mănâncă fierbinte, musai cu mămăligă. Topșa Ingrediente: Mămăliga: făină de porumb, de preferat de la moară, apă, sare Preparare: Se unge ușor tava cu ulei, se așează un strat de mămăligă, apoi unul de brânză, iar la final încă un strat de mămăligă. Se dă la cuptor. Cele două se servesc împreună, cu salată de varză acră. Merg foarte bine cu vin fiert, așa, ca de sezon.

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Ardei iuţi cu ceapă şi gogonele

Reţeta aceasta este mai mult improvizată, căci eu pun fie ardei simpli, fie ardei tăiaţi, cu ceapă albă. Dintr-o discuţie cu vara mea din Germania, purtată în vară, când ne-am întâlnit la ţară, la părinţi, am reţinut că ea îi pune aşa. N-am făcut schimb de reţete, pur şi simplu am introdus într-un "sertărel", iar acum am pus-o în practică. Ingredientele sunt ochiometrice, eu am pus cam aşa: 250 g ardei iuţi 300-400 g ceapă albă 400-500 g gogonele 250 ml oţet 250 ml apă 250 g zahăr piper boabe frunze de ţelină 3 linguri sare grunjoasă, fără iod Preparare: Am spălat ardeii, i-am curăţat de seminţe şi i-am tăiat rondele. Ceapa curăţată am tăiat-o feliuţe destul de fine. Gogonelele bine spălate le-am feliat. Am amestecat protagonistele într-un lighean, le-am presărat cu 3 linguri de sare şi le-am lăsat aşa, mai bine de o oră. Lichidul: am dizolvat în apă zahărul, am adăugat oţetul, piperul, ţelina şi am fiert în clocot 15-20 minute. După ce s-a...