Gradina & Bucataria Mirelei

Vara aceasta - hotărât lucru - ne-a adus un soi de reîntoarcere la origini, de căutări şi regăsiri, probabil declanşate şi de criza morală teribilă, dar - cu siguranţă - şi de criza economică. Deşi am aflat recent de Transalpina, ne-am propus să o străbatem. Ne-a folosit mult această ha rtă , fără de care am fi plutit în derivă, cu atât mai mult cu cât aşezările umane sunt aproape inexistente, iar  indicatoarele rutiere lipsesc cu desăvârşire. Direcţia traseului nostru, venind dinspre Timişoara, a fost  Şugag  - Obârşia Lotrului - Rânca - Novaci. Valea Sebeşului, cu frumoasele păduri de foioase, respectiv Barajul Oaşa, zonă de conifere: Am regăsit parţial şi atmosfera tablourilor lui Grigorescu:  turme de mioare ordionate, vaci cu personalitate de domnişoare la şosea şi măgăruşi neînfricaţi: Şoseaua este într-o stare foarte bună, în cea mai mare parte. Asfaltul negru creează o senzaţie ciudată în sălbăticia aceea, însă inima mi s-a oprit de vreo 2-3 ori atu...

Primăvara 2011 a fost cea de-a doua în care am semănat şi am cultivat cu mâinile noastre în grădina de legume. Primele lucrări au fost: împrăştierea gunoiului de grajd - martie, aratul, undeva în aprilie, săpatul şi aranjatul straturilor-aprilie-mai. Primele seminţe puse în pământ au fost la finele lui aprilie, salata verde normală şi creaţă, ridichile, morcovii. Au urmat ceapa: arpagicul, mai precis, cu care a fost o adevărată aventură! Nu am mai găsit niciunde de cumpărat, pe o rază de 200 km, amânând achiziţionarea lui, din motive de neştiinţă! Apoi am pus  răsaduri de varză de vară şi toamnă, accidental rătăcite printre ele răsaduri de conopidă, ceva seminţe de praz, fasolea galbenă pitică. După Constantin şi Elena, am pus: castraveţii, zucchini, răsadul de roşii şi ardei,  Ridichi, saltă: Observaţii: - am exagerat cu seminţele, au fost semănate prea des, prea multe, s-au maturizat în acelaşi timp, nu am apucat să le consumăm  - ridichile: nu au fo...

Nelipsiţi, în fiecare vară, măcar de două-trei ori...

Povestea nu-i nici foarte lungă şi nici prea complicată, numai că, deşi ai mei adoră sarmalele, eu cam am oroare de împachetarea lor! De aceea, mâncăm sărmăluţe mai rar, mai exact atunci când vine Buni la noi! J ) Când am aflat de reţeta sarmalelor dezbrăcate ori sparte, am sărit în sus de bucurie şi-am purces la treabă! Acum, în plin sezon, grădina e plină de daruri, care se cer valorificate. Am tot amânat culegerea verzei, deşi Bunica Anuţa m-a avertizat că mi-o vor lua-o melcii înainte. I-am dat dreptate ieri, vazând frunzele atât de ciuruite. Pe de altă partre, sunt dovada grădinăritului bio pe care îl practicăm! J )) Ideea e că am adaptat până şi reţeta dezbrăcatelor, adică am simplificat la maximum, ori poate la minimum! Ingrediente: Umplutura: -           2 cepe -           1-2 morcovi -           50 g orez -    ...

Nu prea îndraznesc să le numesc Bolognese, căci nu vreau să risc! :))) Cert este că-mi era poftă de spaghetti carbonara, dar mezinul voia musai cu carne tocată şi sos de roşii, sub ameninţarea că altele nu va gusta! Ca de obicei, majoritate se supune minorităţii, în casa noastră! :))) M-am pus pe căutat pe net, am citit, am adaptat şi am fost foarte încântaşi cu toţii de ceea ce a ieşit. Spre surprinderea mea, sosul trebuie să fie evident de carne şi nu de roşii, aşa cum obişnuiam să le pregătesc, în urmă cu ceva ani, când mâncam frecvent paste! Ingrediente: Sos: - 500-600 g carne tocată, amestec de porc & vită a fost a mea - 1 morcov - 1 ceapă albă - 6 roşii - sare, piper - busuioc - salvie - 2 linguri ulei de măsline - 1 pahar de vin Preparare: - morcovul se răzuieşte pe răzătoarea mică, iar ceapa pe cea mare şi se călesc uşor în 1-2 linguri ulei - se adaugă usturoiul mărunţit  - se adaugă carnea tocată, sarea, piperul, la foc mic, până când îşi schi...

Relativ recent am descoperit cotletul dezosat, mă rog, l-am redescoperit şi îmi place să încerc tot soiul de reţete, inspirate şi adaptate după ceea ce găsesc pe net. Cu ceva vreme în urmă, am dat peste o reţetă de friptură a la Jamie Oliver, cred că pe blogul Mayei , însă atunci când am avut nevoie, pur şi simplu nu am mai aflat-o! Sâmbătă, am grădinărit până spre seară, când am plecat la ţară, la ai mei. Îmi doream o mâncare bună, dar care să nu necesite prea mult prezenţa mea în bucătărie! :)) Ingrediente: - cotlet dezosat de porc - 2-3 linguri ulei de măsline - usturoi - salvie - rozmarin - muştar (asta nu face parte din reţeta originală, dar am vrut eu să-l adaug) - sare, piper Preparare: Maglavaisul pentru îmbrăcat friptura:  - usturoiul pisat sa amestecă cu rozmarinul şi salvia mărunţite, ideal ar fi să se întâlnească astea toate într-un mojar (deocamdată îmi lipseşte, dar promit să remediez aspectul!)  - se adaugă sare şi uleiul de măsline - opţional: 1-...

Chiar dacă  este un meniu adecvat zilelor geroase de iarnă, s-a întâmplat să "văd" abia acum ciolanul afumat "uitat" în congelator, şi-atunci n-am mai avut linişte, până nu l-am băgat în oală. Şi-n ce oală s-ar fi potrivit mai bine, dacă nu în cea cu fasole boabe? Copiii mei adoră fasolea boabe, indiferent de anotimp, defavorizând până la ignoranţă păstăile. Ingrediente: - 20-30 ml ulei - 2-3 cepe - 1 praf boia de ardei - 2 roşii - fasole boabe  - împricinatul ciolan (poate fi înlocuit cu orice altceva: kaiser, cârnaţi) - sare, piper - usturoi Preparare: Ceapa tăiată julien, presărată cu un praf de sare, se căleşte uşor în ulei. Se adaugă un praf de boia dulce de ardei. Se adaugă bulionul sau roşiile decojite şi tocate mărunt. Se amestecă cele de mai sus cu fasolea fiartă şi carnea tăiată rondele de 1-1,5 cm. Se potriveşte gustul. Dacă necesită un pic de lichid, se adaugă în tavă puţină apă în care a fiert fasolea. Se dă la cuptor, pănă când s...

Grădina nu este spectaculoasă la această oră, însă m-au surprins daliile. Anul acesta parcă s-au "vorbit" şi-au înflorit doar cele roşii:

Trecând dinspre Bucovina spre Maramureş, am avut bucuria unor peisaje fascinante. Din păcate, vremea ploioasă ne-a însoţit permanent, grăbiţi, fiind ultima zi a excursiei, zi în care trebuia să ne întoarcem acasă, în Ardeal, poze am făcut mai mult din maşină, unele de-a dreptul "fugind". Am străbătut baza Parcului Naţional Rodna, mi-am amintit pentru câteva momente excursia de studii şi practica de la finele anului I, când vreme de o săptămână am bătut la pas şi-am urcat la picior Pietrosul Rodnei, Ineul, Ineuţul, am vazut atunci pentru prima oară Rhododendroni în floare, formând adevărate covoare, am rămas la propriu cu gura căscată când - pe neaşteptate - la picioarele noastre s-a iţit albastrul cerului oglindit în lacul  glaciar  Lala. Am străbătut Pasul Prislop, pe un frig de-am avut senzaţia că vine iarna!!!!  Am vizitat  Mănăstirea Bârsana, echilibrul perfect între tradiţia locală şi spiritul creştinesc. În realitate, impresionează fiecare detaliu, de...