Treceți la conținutul principal

Crâmpeie de Românie (Bucovina 1)


Drumul nostru a continuat spre Gura Humorului, unde doream să vizităm Mănăstirea Humor, iar apoi Voroneţ, unde aveam să şi înnoptăm.


Mănăstirea Humor m-a impresionat într-un mod cât de poate de plăcut. Prima din seria celor cu fresce exterioare, fără turn şi cu acoperişul acela caracteristic, ca o cuşmă, în armonie perfectă, de o simplitate şi-un firesc desăvârşit. M-au impresionat măicuţele, minunat de naturale şi zâmbitoare, le-am surprins de câteva ori vorbindu-şi, chiar chichotind uşor, de unde am tras concluzia că li se potriveşte pe deplin denumirea aşezământului în care vieţuiesc şi că posedă - cu siguranţă - un subtil simţ al umorului.
Culoarea predominantă: roşu-cărămiziu.

Turnul de supraveghere ne-a incitat curiozitatea, şi-am purces la escaladarea treptelor, din ce în ce mai înalte şi cu pereţii tot mai strâmţi. 


După ce ne-am umplut sufletele de bucurie şi pace, ochii ne-au fost atraşi de minunăţiile înşirate   de la poarta mănăstirii. Covoare, ştergare, cămăşi populare şi ii, linguri de lemn şi strachini, într-o frumoasă şi bogată paletă cromatică .   


Am ajuns pe înserat, la Voroneş, fiind aproape singurii vizitatori, am reuşit să surprindem o atmosferă liniştitoare şi aducătoare de bucurie.
Voroneţ... perla mănăstirilor... inconfundabilul albastru... "Capela Sixtină a Orientului", datorită frescei imense a Judecăţii de apoi.

Am înnoptat la o pensiune cu nume de vis "Colţ de Bucovina":

Mi-aş fi dorit ca dimineaţa să mă întorc la mănăstire, să mă bucur din nou, însă ne aşteptau alte şi alte frumuseţi...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.