Treceți la conținutul principal

Despre compost

Compostul mi-a dat bătăi de cap majore, în ultimii 5 ani. Îmi doream cu disperare să colectez resturile vegetale, care nu sunt deloc puţine, datorită suprafeţei mari a grădinii / curţii, numai că abia anul ăsta s-a nimerit să se întâmple.
Materiale necesare confecţionării containerului/cutiei de compostare:
- material lemnos - bârne, scânduri/leaţuri, pot fi foarte bine refolosite cele rezultate din poartă/gard vechi, cum a fost în cazul nostru
- cuie, ciocan
-opţional: balamale pentru partea mobilă, cea care trebuie deschisă pentru a amesteca/răsturna materialul biodegradabil
- energie şi bunăvoinţă, astea sunt ingredientele ce asigără reuşita!
Foarte important
1. cutia se amplasează direct pe sol, deci este lipsită de fund, pentru a permite viermilor, microorganismelor, descompunătorilor din sol să acţioneze
2. containerul nu se acoperă, nu are pereţii plini, ci cu spaţii, permiţând aerului să circule
3. nu este deloc lipsită de importanţă alegerea corectă a locul amplasării: în timpul descompunerii resturilor vegetale se adună insecte (muşte, viespi) şi se degajă mirosuri dezagreabile. Ne vom proteja pe noi, dar şi pe vecini!
Compostarea este un proces prin care se descompun resturile rezultate din activitatea menajeră şi de grădinărit, care poate fi realizat cu succes în gospodărie.
Rezultatul se numeşte compost, un soi de material  similar humusului, putând fi folosit ca  îngrăşământ natural. Adăugat solului, îi îmbunătăţeşte considerabil proprietățile, redându-i fertilitatea, fără a adăuga chimicale.
Materiale biodegradabile:  
- resturi vegetale: iarba tăiată cu maşina (am scăpat de grija uscării/arderii), ramuri şi crengi rezultate de la toaletarea pomilor fructiferi, merele şi prunele căzute în neştire (nu stropim pomii), florile uscate pe care le îndepărtez de pe plante, buruienile plivite, înainte de a face seminţe, etc.
- resturi menajere de la bucătărie: coji de legume, zarzavaturi, şerveţele, zaţ de cafea, pliculeţe şi plantele medicinale din ceai, coji de ouă
- gunoi de grajd
- vin acrit
- drojdie de bere
- apă
Materiale nepermise:
• Mâncare gătită şi pâine
• Grăsimi, sosuri şi ulei
• Resturi de carne şi peşte
• Excremente umane, de câine sau de pisică 
• Cherestea
• Scutecele de unică  folosință 
• Praful de la aspirator
• Cenuşa din sobă 
• Deşeuri anorganice, de plastic, sticlă…
• Hârtie imprimată cu cerneală (ziare etc.), colorată sau lucioasă

Compostarea durează între 5-6 luni şi 1 an, în funcţie  de materialele utilizate şi de gradul de îngrijire: umiditate, aerare, răsturnare-omogenizare.
Compostul finit are următoarele proprietăți:
• Miroase şi arată ca solul din pădure.
• Material finit omogen
• Culoare închisă (neagră sau brun închis).

Pentru realizarea compostului am studiat mai multe surse bibliografice, inclusiv pe cele de aici

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Topcit cu cir de mămăligă

Deci asta e o mâncare pe care o ador, în special vara, când ajung câteva zile la ţară, la ai mei. Îmi aminteşte iremediabil de vremurile copilăriei, mă reîntoarce la matcă, îmi dă sentimentul de apartenenţă la neam şi ţară. Sunt o tradiţionalistă şi nu mă sfiiesc s-o recunosc! Prefer să fie gătită de mama, motiv pentru care o includ tot în categoria "comori din bucătăria mamei", chiar dacă e făcută în colaborare cu tata, ca şi încă vreo două-trei chestii de astea "din popor". Acum îmi dau seama că trebui să-i pozez pe autori, însă ca dovadă nu am decât o farfurie cu mâncare! Topcit cu cir  Ingrediente: 2-3 cepe mărişoare brânză un pic de ulei mărar cir de la mămăligă (zeama sau fiertură de mălai cu apă) Preparare: se căleşte ceapa până se înmoaie, fără a se arde defel se adaugă brânza frământată se lungeşte cu cir se sărează, după gust se înverzeşte cu mărar proaspăt sau congelat.

Găluşte cu păsat

Din ciclul comorilor de aur ale bunicilor, prestate de mama mea: Găluşte cu păsat La ţară se cheamă găluşte, şi sunt mai mari decât sarmalele cu carne, deşi la noi în Ardeal, se fac mari toate! Ingrediente: 5-6 cepe mari 300-350 g păsat 100 g orez slăninuţă, jumeri 2-3 linguri untură de porc afumătură moare varza acră condimente: sare, piper, delikat cimbru uscat Preparare: Ceapa tăiată solzişori se căleşte în untură. Păsatul foarte bine spălat, în câteva ape, până când aceasta rămâne curată, la fel şi orezul, se adaugă peste ceapă. Se adaugă cimbrul şi se condimenteză. Se pune apă şi se lasă să fiarbă 25-30 minute. Se aleg frunze de varză mari,  pregătite ca pentru sarmale (nervura principală îndepărtată). Se aşează umplutura şi se completează cu o jumară / bucăţică de slăninuţă şi se împachetează la fel ca sarmalele obişnuite. Se fierb cu afumătură, în apă + moare (zeamă de varză) la foc mic 4-5 ore. Se servesc fierbinţi.

Sirop din muguri de jneapăn

Dumnezeu mă iubește, simt asta în fiecare zi a vieții mele... Nu am făcut sirop din conuri și/sau muguri de brad de mulți ani, din vremea când copiii erau mici. Anul acesta însă, mi-am propus să-l prepar; atâta doar că până am verbalizat, a trecut sezonul. Eram convinsă că am pierdut și ultima șansă, când cineva mi-a oferit muguri de jneapăn, culeși de la munte... Mirosul lor mi-a adus toată pădurea și tot muntele în bucătărie, de-acolo a evadat pe terasă, și apoi în toată curtea... Mi-au adus în minte vacanțele copilărei, petrecute într-un sat de munte, la bunicii materni, când mergeam la fân, trecând prin păduri de conifere umbroase și amețitor de mirositoare... Fiecare picătură din siropul obținut îmi pare aur curat... Sunt fericită pentru că mi-am împlinit un vis! Rețeta: - conuri sau muguri de brad, molid sau alte conifere - apă - zahăr: 1 kg/l de lichid rezultat - lămâie Preparare: Se spală mugurii/conurile și se pun la fiert, într-o cratiță, cu apă care ...